GHIDUL TĂU
LA MUZEUL
GIANSONE
«Sculptura nu este o meserie, este o necesitate a spiritului.»
Bun venit în universul artistic al lui Mario Giansone. Acest spațiu nu este doar un loc de expoziție, ci o călătorie senzorială și emoțională prin materie.
Cine a fost Mario Giansone?
Mario Giansone (1915–1997) a fost unul dintre cei mai originali protagoniști ai artei italiene din secolul al XX-lea. Retras în fața tendințelor comerciale ale pieței de artă, Giansone și-a dedicat întreaga viață căutării formei pure prin intermediul sculpturii. Producția sa se înscrie în siajul Cubismului și al Futurismului, concentrându-se pe studiul mișcării și pe o cercetare constantă asupra dramei și frumuseții condiției umane.
Universul artistic al lui Mario Giansone gravitează în jurul a cinci mari teme recurente:
- Războiul: reprezentarea brutalității sale, redată în scene de bătălie, precum și prin tancuri, execuții și deportări.
- Tehnologia: admirația pentru minunile tehnologice care i-au marcat secolul, evidentă atât în reprezentările unei piste auto, ale unei depășiri sau ale unui aeroport pe timp de noapte, cât și în redarea elicopterelor, avioanelor, navelor și automobilelor.
- Intimismul: ca expresie a unui intimism delicat regăsim, în schimb, operele dedicate reprezentării afectelor, cum ar fi sărutul, marile mame, siluetele feminine, îndrăgostiții și pisicile.
- Muzica: în special jazz-ul, cu concerte pentru pian, ideograme grafice, balerine și machete plastice.
- Trascendența: un intimism care, nu de puține ori, lasă locul unui parcurs spre spiritualitate.
Ghidul sălilor și traseul expozițional
În acord cu spiritul liber al artistului, traseul nu impune o direcție rigidă sau o linie a timpului. Giansone însuși nu dorea să își dateze operele, tocmai pentru a evita ca acestea să fie încapsulate într-un parcurs cronologic forțat: pentru el, arta trebuia să vorbească de la sine, dincolo de timp.
Traseul se desfășoară prin spații sugestive în care arhitectura industrială pune în valoare forța vizuală a operelor lui Mario Giansone.
Dacă totuși preferați un punct de reper, vă sugerăm un itinerar pe săli pentru a descoperi marile teme ale cercetării sale. Veți găsi panouri la intrarea în fiecare încăpere; vă indicăm localizarea lor luând ca punct de plecare atriul.
Atriul: începutul călătoriei
Atriul întâmpină vizitatorul introducându-l imediat în fundamentele teoretice și plastice ale artei lui Giansone, unind monumentalitatea pietrei, experimentarea dinamică și cercetările sale din tinerețe.
În centru – Grande Madre (Marea Mamă): domină spațiul central al atriului și celebrează conceptul maternității și al fertilității. Prin forme generoase, învăluitoare și sintetizate geometric, sculptura exprimă un sentiment de protecție universală și de sacralitate, în care figura feminină devine ea însăși originea lumii și a materiei.
La stânga – Operele Cinetice (Il Karma și L'Orma): pe această parte, vizitatorul întâlnește experimentele lui Giansone legate de mișcare. Il Karma (Karma) și L'Orma (Urma) sunt sculpturi concepute pentru a dialoga cu spațiul și cu deplasarea observatorului. Prin structuri ingenioase și îmbinări geometrice, aceste opere creează o iluzie de transformare continuă, simbolizând scurgerea timpului, a acțiunilor umane și urma de neșters pe care omul o lasă în trecerea sa.
La dreapta – Operele din Tinerețe și Marile Teorii: această secțiune documentează primii pași ai artistului și nașterea limbajului său expresiv. Este prezentată fundamentala „teorie a tangentelor”, în care forma este definită de întâlnirea unor linii ideale care ating obiectul, și „teoria modulară”, un sistem geometric în care întreaga operă se dezvoltă pornind de la repetiția și variația unui singur „modul” matematic și proporțional.
Pe traseul atriului – Cele două opere în piatră: L'Anima (Sufletul) și La lezione di anatomia (Lecția de anatomie).
Sala neagră
(la stânga Marii Mame din atriu)
Un mediu cu lumină controlată, de un mare impact emoțional. În această sală, lumina nu este un simplu element funcțional, ci o componentă veritabilă a sculpturii: proiectată cu măiestrie pe opere, ea modelează formele, accentuează volumele și dă expresie umbrelor, permițându-i vizitatorului să perceapă esența intimă a gândirii lui Giansone.
Sala Giuseppe Floridia
(urcând rampa la stânga după atriu)
Aquesta sală este dedicată memoriei lui Giuseppe Floridia, prieten istoric al artistului și promotor al Fundației. Este un omagiu firesc adus omului care, alături de familia sa, a dedicat eforturi imense, pasiune și resurse materiale salvgardării, studiului și punerii în valoare a moștenirii lui Giansone, făcând posibilă însăși nașterea acestui muzeu și restituirea geniului Maestrului către public.
Semnul și subtracția: Xilogravurile lui Mario Giansone
Dacă în sculptura monumentală Mario Giansone căuta forma sculptând piatra sau modelând metalul, în xilogravură – antica artă a gravurii pe matrice de lemn – geniul său grafic își găsește maxima expresie de sinteză.
Din esențe de nuc, palisandru, padouk, azobé și abanos iau naștere xilogravurile expuse în sala Floridia în foaie unică: acestea se numără printre cele mai mari din istoria artei. Ele reprezintă o parte fundamentală a producției sale grafice, strâns legată de activitatea sa de sculptor prin utilizarea materialelor și prin cercetarea asupra formei și a semnului. Sculptate în lemne dure și prețioase, imprimeurile reprezintă războiul, concerte de jazz, dansul, siluete și forme abstracte, punând în valoare la maximum linia, care se dovedește a fi și elementul de plecare al teoriilor modulare și al tangentelor elaborate de Maestru.
Pentru Giansone, xilogravura nu a fost niciodată un exercițiu academic sau o alternativă bidimensională, ci o extensie naturală a firii sale de sculptor. Procesul, de altfel, este identic: se procedează prin subtracție. Fiecare șanț săpat cu dalta canelată și burinul în lemnul matricei îndepărtează materia pentru a crea un gol; un gol care, în momentul imprimării pe hârtie, va respinge cerneala și va deveni lumină pură.
Sala Bronzurilor
(după atriu, în fața rampei Sălii Floridia)
Acest spațiu celebrează vigoarea, ritmul și complexitatea materiei turnate, dar este mai ales locul în care răsună vizual pasiunea viscerală a lui Giansone pentru muzica jazz. Pentru Maestru, jazz-ul nu era un simplu fundal, ci o filozofie de viață, o improvizație controlată care se îmbina perfect cu modul său de a sculptura. Marea majoritate a bronzurilor expuse în această sală este dedicată tocmai acestui univers: siluete de saxofoniști, contrabasiști și toboșari se topesc într-un tot dinamic alături de instrumentele lor. Giansone reușește performanța de a face metalul greu să își piardă gravitatea, traducând fluiditatea notelor, sincopa ritmului și energia sesiunilor de jam session într-o împletire tridimensională de plinuri și goluri.
În această sală este expus și un tapet care îi înfățișează alături pe tehnicienii ce lucrau la sonda Mariner IV lansată în 1954 spre Marte. Giansone a creat cinci tapete, trimițându-le la țesut după propriile desene la celebra Arazzeria Scassa din Asti: acestea au originalitatea de a fi prezentate invers, conform unei geniale și originale intuiții a sale. Într-adevăr, lucrând cu foarfeca pe spatele tapetului prin tăierea firelor la diferite înălțimi, artistul conferă, pe lângă un efect tonal al culorilor, o profunzime și o tridimensionalitate sculpturale care lipsesc cu desăvârșire din tapetele obișnuite.
Sala de Desene și Picturi
(după Sala Floridia sau la stânga dumneavoastră dacă veniți din Sala Bronzurilor)
Deși faima lui Mario Giansone este legată indisolubil de monumentalitatea sculpturilor sale în piatră, marmură și bronz, vasta sa producție grafică reprezintă un capitol intim și extraordinar al evoluției sale. Mai ales la vârsta înaintată desenul a asumat un rol central: când forțele fizice nu i-au mai permis să susțină efortul monumental al dălții și lupta corp la corp cu materia brută, Giansone nu a încetat să creeze, ci și-a transferat urgența expresivă pe hârtie.
Panoul de Bijuterii: Deși piesele reale nu sunt prezente fizic în muzeu, reproducerea lor în expoziție povestește geniul lui Giansone în arta orfevrăriei. Pentru el, bijuteria nu era un simplu ornament, ci o adevărată „sculptură de purtat” în miniatură, capabilă să păstreze aceeași forță geometrică ca și lucrările sale de mari dimensiuni.
Sculptura *Il Sorpasso* (Depășirea): Chiar în centrul sălii se ridică această operă care face un contrapunct perfect desenelor din jur. *Il Sorpasso* întruchipează cu măiestrie obsesia lui Giansone pentru dinamism: aici piatra surprinde tensiunea, viteza și energia mișcării într-o singură și extrem de elegantă sinteză a volumelor.
Sala Marmurei
(după Sala Bronzurilor, la dreapta sau drept înainte dacă veniți din Sala de Desene și Picturi)
Dedicată „cioplirii directe” pe marmură, granit și pietre dure. În această sală, emoția se naște din contactul vizual cu suprafața pietrei care păstrează semnele „excavării” imediate și ale muncii manuale a artistului.
Printre capodoperele absolute adăpostite în acest spațiu, vizitatorul poate admira lucrări iconice precum La donna della domenica (Femeia de duminică), celebrele și sinuoasele profiluri ale faimoaselor pisici ale lui Giansone, pasiunea intensă exprimată în Il bacio (Sărutul) și extraordinara traducere plastică a ritmului muzical din Modern Jazz Quartet, pe care cel mai probabil Giansone l-a văzut în primul său turneu în Italia, în timpul unui concert la Torino în 1956.
Opera Omnia
(sala finală după Sala Marmurei)
Inima filozofică, conceptuală și punctul culminant al întregului traseu expozițional. Această sală găzduiește sinteza totală a viziunii artistice și spirituale a lui Mario Giansone. Un nucleu organic și spectaculos de opere dispuse într-o ordine care povestește evoluția gândirii sale și căutarea sa neîncetată a armoniei ascunse în univers, conducând vizitatorul într-o călătorie spre trascendență.
Dacă doriți să aflați mai multe…
Fosta Filatură: un cadru de arheologie industrială
Muzeul Giansone se ridică în interiorul unui cadru arhitectural extraordinar: o veche fabrică de bumbac de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fosta fabrică de tricotaje Fratelli Bosio. Această clădire, odinioară simbol al comunității muncitorești și manufacturiere din Val di Susa, este un exemplu perfect de arheologie industrială. Marile vitrate, tavanele înalte și structurile de fier care adăposteau cândva războaiele de țesut și forfota muncitorilor oferă astăzi o lumină naturală și o lărgime monumentală ce scot în evidență volumele și tăieturile sculpturilor.
Nașterea Muzeului
Muzeul s-a născut din voința și tenacitatea lui Giuseppe Floridia și a câtorva prieteni ai săi, din eforturile cărora a luat viață Fundația Mario Giansone, cu scopul di a nu risipi patrimoniul imens al artistului și de a-i oferi o casă permanentă. Alegerea de a regenera un spațiu industrial reflectă perfect filozofia Maestrului: un loc în care munca manuală, efortul, precizia și transformarea materiei brute s-au aflat timp de decenii în centrul vieții cotidiene, exact așa cum se întâmpla, zi după zi, în atelierul sculptorului.
La revedere și explorare plăcută!
Vă mulțumim pentru că ați vizitat Muzeul Giansone și pentru că ați împărtășit cu noi această călătorie extraordinară printre artă, materie și memorie.
Muzeul nostru este doar una dintre numeroasele piese ce alcătuiesc minunatul mozaic din Val di Susa. Vă invităm să vă continuați itinerarul descoperind celelalte minuni pe care acest teritoriu unic le are de oferit: de la milenarele parcursuri de credință și istorie, cum sunt maiestuoasa Sacra di San Michele și Abația din Novalesa, până la panoramele spectaculoase ale parcurilor noastre naturale și satele medievale pline de farmec.
Opinia dumneavoastră este importantă
Înainte di a ne despărți, vă rugăm să încadrați cu smartphone-ul dumneavoastră codul QR pe care îl găsiți în stânga Casei de bilete. Lăsați un comentariu, un gând sau o sugestie despre vizita dumneavoastră. Cuvintele dumneavoastră ne ajută să creștem și să facem cunoscută moștenirea extraordinară a lui Mario Giansone unui public din ce în ce mai larg.
